Scaldata in imaterial

Unele minti se delecteaza cu paradoxuri ca acesta: daca imi cumpar o bicicleta si timp de zece ani inlocuiesc, pe ici, pe colo, fiecare dintre piesele care-o alcatuiesc am schimbat bicicleta? Trebuie meditat asupra evolutiei domoale a lucrurilor: ce inseamna a creste, sau a inverzi, sau a muri? Clima noastra temperata este o binecuvantare, deoarece determina finetea pamanturilor din Franta, din Lombardia sau din Catalonia.

Trebuie sa fii intr-adevar prost ca sa visezi sa fie mereu vreme frumoasa. O obscenitate in voga consta in a te bucura de incalzirea climei, fiindca e mai practic pentru a bea un pahar la o terasa si pentru a profita de reducerile timpului de lucru. Exista violente proprii blandetii. Pentru ca ne lasam prada lor, sa le numim rapitoare. Copilul care se agata de piciorul nostru; mana lui intr-a noastra, ghidandu-i mersul sovaitor puful fin depe ceafa lui: micile cute ale pulpelor lui. Sunt exemple. Cam asa este si vioelanta vremii. Atat timp cat tine putin o vrem pentru noi, ne bucura clipa. Apoi cand staruie in prezenta, ne lasam purtati de indignare. . . Uram iarna cand ninge neincetat insa un Craciun fara zapada ni se pare apocaliptic in simpla lui prezenta. Uram verile toride insa cand ploua saptamani de-a randul, suntem insetati de zile caniculare, iar toamna - parca soarele nu-i prea bine primit decat intr-o cantitate mica, avand in vedere ca preferate sunt ploile, in toate deplinatatea lor.

Nici nu stiu cand a trecut si anul asta, iar timpul incepe sa ma plictiseasca incet - trecerea lui ireversibila mi se pare josnica in fata nesigurantei mele si in fata viitorului care imi devine tot mai sumbru. Cat despre lista realizarilor din ultimii doi ani, o las in baza vremii: prea putin schimbata si prea putin apreciata!